Serviciile de medicină legală județene au următoarele atribuții principale:
a) efectuează expertize si constatări medico-legale din dispoziția organelor de urmărire penala sau a instanțelor judecătoresți, precum si în cazurile de deficiente în acordarea asistentei ori în cazurile în care, potrivit legii, sunt necesare expertize medico-legale psihiatrice;
b) efectuează orice alta expertiza sau constatare medico-legala, în cazul în care se apreciază ca aceasta nu poate fi efectuata de cabinetul de medicina legala;
c) efectuează, cu plata, examinări medico-legale, la cererea persoanelor interesate, precum si orice alte lucrări medico-legale, cu excepția celor care intra în competenta cabinetului de medicina legala;
d) efectuează noi expertize medico-legale, cu excepția celor care intra în competenta institutelor de medicina legala;
e) pun la dispoziția catedrelor de medicina legala din universitățile de medicina si farmacie, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale, de deontologia medicala si de reglementările privind drepturile omului, materiale documentare, cadavre, țesuturi si alte produse biologice necesare procesului didactic;
f) pun la dispoziția Institutului Național de Medicina Legala “Mina Minovici” București si a institutelor de medicina legala materiale necesare pentru cercetarea stiințifică;
g) participa, la cererea instituțiilor sanitare si a Colegiului Medicilor din România, la lucrările comisiilor de ancheta, instituite de acestea si contribuie, atunci când diagnosticul este incert, la clarificarea cauzelor care au provocat vătămarea integritătii corporale, a sănătații sau decesul bolnavilor.
Serviciile de medicină legală județene au următoarele atribuții principale:
a) efectuează expertize si constatări medico-legale din dispoziția organelor de urmărire penala sau a instanțelor judecătoresți, precum si în cazurile de deficiente în acordarea asistentei ori în cazurile în care, potrivit legii, sunt necesare expertize medico-legale psihiatrice;
b) efectuează orice alta expertiza sau constatare medico-legala, în cazul în care se apreciază ca aceasta nu poate fi efectuata de cabinetul de medicina legala;
c) efectuează, cu plata, examinări medico-legale, la cererea persoanelor interesate, precum si orice alte lucrări medico-legale, cu excepția celor care intra în competenta cabinetului de medicina legala;
d) efectuează noi expertize medico-legale, cu excepția celor care intra în competenta institutelor de medicina legala;
e) pun la dispoziția catedrelor de medicina legala din universitățile de medicina si farmacie, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale, de deontologia medicala si de reglementările privind drepturile omului, materiale documentare, cadavre, țesuturi si alte produse biologice necesare procesului didactic;
f) pun la dispoziția Institutului Național de Medicina Legala “Mina Minovici” București si a institutelor de medicina legala materiale necesare pentru cercetarea stiințifică;
g) participa, la cererea instituțiilor sanitare si a Colegiului Medicilor din România, la lucrările comisiilor de ancheta, instituite de acestea si contribuie, atunci când diagnosticul este incert, la clarificarea cauzelor care au provocat vătămarea integritătii corporale, a sănătații sau decesul bolnavilor.
Examinarile medico-legale în vederea eliberării certificatelor medico-legale, la cererea persoanelor interesate, se refera la:
a) constatarea virginitătții, capacității sexuale, vârstei, conformației sau dezvoltării fizice în circumstanțe precum constatarea virginității sau deflorării, viol, perversiuni sexuale, obținerea pentru minore a dispensei de vârsta în vederea căsătoriei, precum si constatarea stării obstetricale în cazuri de sarcina, viduitate, avort, naștere, lehuzie;
b) constatarea leziunilor traumatice recente, înainte de dispariția leziunilor externe, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data producerii;
c) constatarea infirmităților si a stărilor de boala consecutive leziunilor traumatice certificate conform lit. b);
d) constatarea capacității psihice, în vederea stabilirii capacității de exercițiu necesare pentru întocmirea unor acte de dispoziție si în cazul bolnavilor netransportabili, cu suferințe evolutiv letale sau aflați în stare grava în condiții de spitalizare;
e) constatarea stării de sănătate, având ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumita activitate sau profesie.
Solicitările de examinare în vederea eliberării certificatelor medico-legale, la cererea persoanelor interesate, pot fi înaintate de către:
a) persoana în cauza, daca a împlinit vârsta de 16 ani;
b) părinți, pentru copiii sub vârsta de 16 ani;
c) tutore sau autoritatea tutelara, pentru persoanele puse sub tutela, precum si de curator, în cazul în care s-a instituit curatela;
d) persoanele care îi îngrijesc pe minori, altele decât cele prevăzute la lit. a), b) si c);
e) directorul unității, pentru persoanele internate în cămine, spitale, internate școlare, precum si în alte asemenea instituții;
f) comandantul locului de deținere, pentru persoanele condamnate, si organul de urmărire penala sau instanța de judecata, pentru persoanele aflate în stare de reținere sau de deținere;
g) orice alta persoana, pentru copiii găsiti, pentru persoanele debile mintal, pentru cei care nu se pot îngriji singuri si nici nu sunt în îngrijirea cuiva;
h) orice persoană juridică, pe baza de contract, pentru asigurații sau angajații săi.
Constatarea si expertiza medico-legala referitoare la persoane în viata, efectuate la cererea organelor judiciare, constau în examinări clinice si complementare radiologice, hematologice, serologice, bacteriologice, antropologice, dermatologice, genetice si altele, putând avea ca obiect:
a) constatarea sexului, virginității, capacității sexuale, vârstei, conformației sau dezvoltării fizice, precum si a elementelor necesare pentru stabilirea filiației;
b) constatarea leziunilor traumatice, a infirmităților si a stărilor de boala consecutive acestora;
c) constatarea stării obstetricale, cum ar fi sarcina, viduitatea, avortul, nașterea, lehuzia;
d) evaluarea stării de sănătate, având ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumita activitate sau profesie;
e) constatarea capacității psihice.
Constatarea și expertiza medico-legală la cadavre:
Autopsia medico-legala a cadavrului se efectuează la solicitarea organelor judiciare, numai de către medicul legist, fiind obligatorie în următoarele cazuri:
1. moarte violenta, chiar si atunci când exista o anumita perioada între evenimentele cauzale si deces;
2. cauza morții nu este cunoscuta;
3. cauza morții este suspecta.
Un deces este considerat moarte suspectă în următoarele situații:
a) moarte subită;
b) decesul unei persoane a cărei sănătate, prin natura serviciului, este verificată periodic din punct de vedere medical;
c) deces care survine în timpul unei misiuni de serviciu, în incinta unei întreprinderi sau instituții;
d) deces care survine în custodie, precum moartea persoanelor aflate în detenție sau private de libertate, decesele în spitalele psihiatrice, decesele în spitale penitenciare, în închisoare sau în arestul politiei, moartea asociata cu activitățile politiei sau ale armatei în cazul în care decesul survine în cursul manifestațiilor publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectării drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare alta forma de tratament violent sau inuman;
e) multiple decese repetate în serie sau concomitent;
f) cadavre neidentificate sau scheletizate;
g) decese survenite în locuri publice sau izolate;
h) moartea este pusă în legatură cu o deficiență în acordarea asistentei medicale sau în aplicarea măsurilor de profilaxie ori de protecție a muncii;
i) decesul pacientului a survenit în timpul sau la scurt timp după o intervenție diagnostică sau terapeutică medico-chirurgicala.
Expertiza medico-legală psihiatrică
Expertiza medico-legala psihiatrica se face numai prin examinarea nemijlocita a persoanei, în cadrul unei comisii alcătuite dintr-un medic legist, care este președintele comisiei, și 2 medici psihiatri.
Expertizele medico-legale psihiatrice se efectuează la sediul instituțiilor medico-legale, cu următoarele excepții, daca se efectuează prima expertiză:
a) în cazul bolnavilor psihici cronici, când transportul si examinarea acestora nu se pot face în siguranță deplină, comisia de expertiza medico-legala psihiatrica efectuează examinarea în cadrul spitalelor de psihiatrie sau în cadrul sectiilor de psihiatrie ale spitalelor penitenciare;
b) în cazul persoanelor aflate în arest preventiv comisia de expertiza medico-legala psihiatrică poate efectua examinarea și în cadrul secțiilor de psihiatrie ale spitalelor penitenciare, putând coopta în comisia de expertiză pe medicul șef de secție, daca este medic primar;
c) în cazul bolnavilor netransportabili, cu suferințe evolutiv letale sau aflați în stare gravă în condiții de spitalizare comisia se poate deplasa la patul bolnavului pentru efectuarea expertizei numai în situația în care aceasta lucrare este necesara în vederea încheierii unui act de dispoziție.
Expertiza medico-legala psihiatrica se efectueaza numai pentru o anumita fapta sau circumstanța, având ca obiective principale stabilirea capacitații psihice la momentul comiterii unei fapte prevăzute de legea penala sau al exercitării unui drept, a capacității psihice la momentul examinării si aprecierea asupra periculozității sociale si necesității instituirii masurilor de siguranță cu caracter medical.
Expertiza medico-legală a capacității de muncă se face de către o comisie care este formată dintr-un medic legist, care este președintele comisiei, un medic specialist, în funcție de afecțiunile cercetate, si un medic specialist în expertiza medicala a capacității de munca.
Examene toxicologice:
– determinarea alcoolemiei la persoanele în viață: conducători de autovehicule, victime ale accidentelor rutiere, ale accidentelor de muncă, angajați în timpul programului de lucru (la solicitarea angajatorului) etc.;
– examene toxicologice ale probelor biologice recoltate de la cadavre și conținutului corpurilor delicte.
Examene histopatologice:
– ale probelor biologice recoltate de la cadavre
– ale frotiurilor cu materiale biologice recoltate de la persoane în viață.